Salutare din nou!
După 4 ani de umblat printre nemtoaice figurante, în rochii de Kashmir și cu nasul pe sus, și după îndelungi lupte interioare cum ca: “nu este bine ce faci!, tu esti sărac!, mai bine îți iei Jimny!, ce o s-a zică superiorul tău? etc”, m-am oprit la un coteț frumos finisat, cu gletiera, cu o vopsea decorativă neagră, mată, pentru sufletul meu asta întunecat, necăjit și încercat de veatza.
Simt ca sunt viu!
2.0 turbo, 177 cai, cutie manuală, 294.000 km.
Prima impresie de la test drive a fost “nu o iau”. Avea o vibrație în cardan, era mai fierătanie, dar am făcut pasul brusc, fără să mă mai gândesc, pe ideea “acum ori niciodată”.
Între timp am întrebat despre ea pe grupul de Facebook și am primit feedback pozitiv.
Și am luat-o.
I-am făcut și cardanul pentru ca vibrația a devenit bătaie în nici 30km: schimbat 2 cruci și echilibrare dinamică. Merge bine.
Scopul ei: mașina de la țară, cu care voi face ieșiri în natură. Mi-ar plăcea să îi pun un kit de înălțare și niște AT-uri, dar mai încolo. Până atunci aș schimba niște consumabile ușoare (fise, bujii, uleiuri, filtre). O să țin aici jurnal de bord.
O să vin și cu poze cat de repede posibil, jucăria e interesantă!
2 Replies
22 Views